,,- Dumnezeu l-a conceput nemuritor pe om. Omul, doar trei condiții trebuie să respecte:
Prima: să-și făurească spațiu viu, care să-l atragă atât pe sine, cât și pe cel iubit.
A doua: pe lume să existe cel puțin un om care să se gândească la tine cu dragoste și bunăvoință.
A treia: niciodată să nu permiți ca în tine să ia ființă gândul că moartea ar putea să te răpună - și asta e vital. Atunci când unui om deja amorțit i se inculcă ideea că, negreșit, va muri și el crede în așa ceva, cu-adevărat gândul său înclinat va muri. Iar când un om - în accepția terestră, vârstnic - cu trupul deja scofâlcit, zace pe patul morții, dar nu acceptă moartea, ci dimpotrivă, își proiectează mintal continuarea vieții în spațiul viu de el plăsmuit, atunci el va renaște. Asta e legea Universului. Lege care nu permite unui gând care a zămislit viață, să moară.
Voi aveți conceptul de selecție naturală. Uite că și azi programul Divin îi selecționează pe cei mai buni pentru reîncarnare. Dacă înainte selecția nu era așa puternică, acum este tot mai intensă, deoarece cel care, cu dragoste își va întemeia a sa vatră a familiei se va reîncarna iar și iar.
Tot ce-i va sta în cale, pe veci va dispărea de pe fața Pământului, lăsând loc civilizației nou-născute.” ( Din seria Cedrii Sunători ai Rusiei de Vladimir Megre, Cartea a 8-a Noua Civilizație, cap. Nemurirea, pag. 232)
Cu cele mai sus scrise purtate în inimă, în vatra familiei mele viața merge mai departe...
Lucrări la căsuță
După o viață în care aproape totul este ,,de cumpărat”, crearea unui colț de rai este un proces pe cât de înălțător pe atât de lent. Aici am înțeles sensul sărbătorilor agrare. Când alimentația depinde în totalitate de soare, de ploaie și de vânt nevoia, sau mai bine zis datoria omului să slăvească natura și să o îmbuneze este vitală. Dar când câteva mii de oameni știu deja înfricoșați, prin ,,bunăvoința” meteorologilor, că a doua zi va fi grindină, iar pentru ei hrana crește pe rafturile magazinelor, este imposibil ca cei câțiva optimiști care își doresc ca plantele lor să crească și să rodească să combată gândul celor mulți.
Așa că și la noi, după înghețuri târzii și după o vară ploioasă cu câteva etape de grindină, a venit și vremea să ,,numărăm bobocii”. Livezile și nucii din sat au fost afectați, dar în vatra noastră, căci despre ea era vorba câteva roade tot am cules. Și... voi lăsa imaginile să vorbească despre asta:
Prima: să-și făurească spațiu viu, care să-l atragă atât pe sine, cât și pe cel iubit.
A doua: pe lume să existe cel puțin un om care să se gândească la tine cu dragoste și bunăvoință.
A treia: niciodată să nu permiți ca în tine să ia ființă gândul că moartea ar putea să te răpună - și asta e vital. Atunci când unui om deja amorțit i se inculcă ideea că, negreșit, va muri și el crede în așa ceva, cu-adevărat gândul său înclinat va muri. Iar când un om - în accepția terestră, vârstnic - cu trupul deja scofâlcit, zace pe patul morții, dar nu acceptă moartea, ci dimpotrivă, își proiectează mintal continuarea vieții în spațiul viu de el plăsmuit, atunci el va renaște. Asta e legea Universului. Lege care nu permite unui gând care a zămislit viață, să moară.
Voi aveți conceptul de selecție naturală. Uite că și azi programul Divin îi selecționează pe cei mai buni pentru reîncarnare. Dacă înainte selecția nu era așa puternică, acum este tot mai intensă, deoarece cel care, cu dragoste își va întemeia a sa vatră a familiei se va reîncarna iar și iar.
Tot ce-i va sta în cale, pe veci va dispărea de pe fața Pământului, lăsând loc civilizației nou-născute.” ( Din seria Cedrii Sunători ai Rusiei de Vladimir Megre, Cartea a 8-a Noua Civilizație, cap. Nemurirea, pag. 232)
Cu cele mai sus scrise purtate în inimă, în vatra familiei mele viața merge mai departe...
După o viață în care aproape totul este ,,de cumpărat”, crearea unui colț de rai este un proces pe cât de înălțător pe atât de lent. Aici am înțeles sensul sărbătorilor agrare. Când alimentația depinde în totalitate de soare, de ploaie și de vânt nevoia, sau mai bine zis datoria omului să slăvească natura și să o îmbuneze este vitală. Dar când câteva mii de oameni știu deja înfricoșați, prin ,,bunăvoința” meteorologilor, că a doua zi va fi grindină, iar pentru ei hrana crește pe rafturile magazinelor, este imposibil ca cei câțiva optimiști care își doresc ca plantele lor să crească și să rodească să combată gândul celor mulți.
Așa că și la noi, după înghețuri târzii și după o vară ploioasă cu câteva etape de grindină, a venit și vremea să ,,numărăm bobocii”. Livezile și nucii din sat au fost afectați, dar în vatra noastră, căci despre ea era vorba câteva roade tot am cules. Și... voi lăsa imaginile să vorbească despre asta:
Deși plăntuțele au fost lovite, unele au suportat capriciile verii fără să se îndoaie și și-au văzut de rodul lor.
Cartofi în paie
Flori din soare
Grâu și secară secerate manual. Nu sunt multe dar căteva turtițe de leac tot voi face
Fasole
Castraveți
Dovlecel
Leușteanul a fost verde toată vara
Ceapă perenă de frunze
Morcov sălbatic, la fel de comestibil ca și cel de cultură
Păpălău
Și alte câteva flori care mi-au încântat privirea de-a lungul întregii veri:
Mac de câmp
Mac de grădină, Albăstrele
Frumoase Crăițe
Gladiolă
Trandafir de dulceață. Câteva petale adăugate în dulceața de piersici i-au îmbogățit gustul
Gerbera
Mărită-mă mamă. O floare perenă rustică, fără miros dar superbă
Caprifoi, care are proprietăți curative asmănătoare aspirinei
Tei
Sunătoare
Codița-șoricelului
Violete
Delicate crizanteme ce întâmpină toamna cu mirosul lor amărui
Zmeură târzie
,,...În conștiința unui pământean s-a cuibărit un virus care s-a râspândit cu repeziciune printre ceilalți locuitori ai planetei. Savanții noștri au denumit acest virus, moartea, Din cât se deduce din mărturiile istorice, maniera în care se manifestă acest virus este dată de următoarele fenomene:
Oamenii parazitați trec la nimicirea diversității biologice a planetei, în schimbul căreia edifică o altă lume, primitivă, artificială. Această epocă, pământenii înșiși o numesc tehnocrație.
Oamenii infectați cu acest virus denumit moarte suferă o metamorfoză care-i face din ființe raționale, iraționale. S-au adunat în număr foarte mare pe suprafețe relativ reduse de pământ, unde și-au ridicat locuințe care par niște cavouri de piatră, clădite unele peste altele...aceste conglomerate de munți le-au numit orașe.
În așa-zisele orașe, aerul era irespirabil, apa nepotabilă, iar hrana neproaspătă. Parte din organele ființei umane, încă din timpul vieții, începea să putrezească și să se descompună...
...Dar, cel mai incredibil rămâne faptul că acest virus -moartea- le-a insuflat oamenilor convingerea că ei nu sunt veșnici, ci vremelnici într-un așa-presupus spațiu.
Acțiunile oamenilor epocii tehnocrate au transformat tot mai mult Terra în cel mai fetid, fumegos și murdar punct din Univers. Însă Intelectul Suprem tot aștepta ceva... și nu nimici acest punct răufăcător...
...În haosul incredibil care guverna conștiința oamenilor de pe Terra, dintr-o dată și-au făcut apariția oameni capabili să înțeleagă... Acești oameni nu și-au schimbat comportamentul față de creațiile terestre nici cu ajutorul cuvintelor, nici cu cel al dogmelor religioase. Ei au început să-și schimbe modul de viață. Fără să pătrundă ei înșiși măreția creației lor, au numit această acțiune fondarea Vetrei Familiei.
Ei încă nu înțelegeau că, atingând Pământul cu o nouă conștință, trezeau planetele Universului. Că pentru ei nu va mai exista moartea. Iar urmașii copiilor de ei zămisliți aveau să-i cheme zei. Ei doar își întremau Vetrele Familiilor lor pe Terra. Intelectul Universal le urmărea mișcările emoționat, încremenit. Atfel a venit vremea în care oamenii de pe Terra au început să trăiască în încântătoarele lor Vetre...” ( citat din seria Cedrii Sunători ai Rusiei de Vladimir Megre, cartea a 8-a Noua civilizație, cap. Iubirea - Făurarul lumilor, pag. 236-240)
Cărțile le puteți cumpăra de la magazinul Vatra Familiei EmiliAna, la cel mai bun preț de pe piață: 190 lei pachetul + cadou!
